Consultatii online
Terapii
Materia Medica
Plante medicinale
Alimente medicament
Coada racului (Potentilla anserina)
Coada racului (Potentilla anserina)
Fam Rosaceae
Denumiri populare: iarba gastelor, argintel, argentina, argintica, buruiana de scrante, buruiana junghiurilor, coada dracului, iarba scrantiturii, scrantitoare de balta, sclintita, troscot, prescura, zolotnic, cinci degete (numele po-tentilla)
Planta creste in flora spontana pe malul raurilor, lacurilor, terenurilor mlastinoase, poienilor umede.Florile de culoare galben auriu au cinci petale de unde si numele plantei, cinci degete (po- tentilla). In traditia populara frunzele se pisau in untura si se legau la rani si scrantituri (entorse, luxatii); se mai folosea la baile copiilor pentru intarirea oaselor atunci cand nu puteau sta in picioare. In scop terapeutic de la planta se folosesc frunzele bazilare (Herba Anserinae) recoltate in timpul infloririi si uneori radacinile
Compozitia: substante amare, taninuri, mucilagii, flavonoide, colina, steroli, uleiuri eterice, substante glucidice, vitamina C (200mg/100gr frunze), saruri minerale
Actiune: astringent, spasmolitic (asupra musculaturii netede a intestinului si uterului, datorita flavonoidelor), analgezic, calmant al durerilor gastrice si intestinale, antiseptic, antidiareic, cicatrizant, hemostatic (favorizeaza coagularea sangelui), regleaza ciclurile menstruale abundente si reduce durerile abdominale), actiune sedativa, calmanta a durerilor de orice natura (reumatice, din timpul crizelor renale, biliare), antiinflamatorie, decongestiva, previne formarea calculior renali; in convalescente are efect de tonifiere a corpului, cresterea apetitului
Indicatii: enterocolite acute si cronice, dizenterie (combate inmultireagermenilor in intestin), ulcer gastro-duodenal,spasm piloric, hipermenoree, dismenoree, afectiuni ginecologice de orice natura, metroanexite, reglarea menstrelor, cancer uterin sau de colon, leucoree (candidoza vaginala, infectii stafilococice), ulceratii ale pielii si mucoaselor, osteoporoza, eczeme, arsuri, ulceratii ale pielii, gingivite, lacrimarea ochilorc; pentru calculoza renala si artrite, se recomanda cure de lunga durata cu ceaiuri din aceasta planta ; convalescente, pentru intarirea oaselor si combaterea anemie, stimularea apetitului la copii anemici
Contraindicatii: nu se administreaza pe stomacul gol deoarece provoaca iritarea mucoasei gastrice; este contraindicat in afectiuni cronice renale si hepatice.
Mod de administrare: infuzie, decoct, tinctura
Frunzele tinere proaspete se pot folosi in salate de verdeturi sau supe de zarzavat
Infuzia se obtine din 2 lingurite de planta la o cana de apa clocotita, care se lasa la infuzat acoperita 10-15 minute, apoi se strecoara si se consuma 2 cesti de ceai pe zi dupa masa (efect antidiareic, antiinflamator
Decoctul se prepara dintr-o lingurita varfuita la o cana cu apa rece, se fierbe 10-15 minutesi se bea in trei reprize, dupa mese. In uz extern se poate folosi pentru comprese (in ulcere ale pielii, arsuri, eczeme), gargara (gingivite, stomatite), spalaturi vaginale, clisma.
Tinctura se obtine din 50 de grame de radacina maruntita si 250ml alcool de 70 de gradecare se lasa la macerat intr-o sticla inchisa ermetic timp de 15 zile, apoi se strecoara si se pastreaza la loc racoros; se administreaza cate o lingurita (10 picaturi) de 3 ori pe zi dupa masa
Fam Rosaceae
Denumiri populare: iarba gastelor, argintel, argentina, argintica, buruiana de scrante, buruiana junghiurilor, coada dracului, iarba scrantiturii, scrantitoare de balta, sclintita, troscot, prescura, zolotnic, cinci degete (numele po-tentilla)Planta creste in flora spontana pe malul raurilor, lacurilor, terenurilor mlastinoase, poienilor umede.Florile de culoare galben auriu au cinci petale de unde si numele plantei, cinci degete (po- tentilla). In traditia populara frunzele se pisau in untura si se legau la rani si scrantituri (entorse, luxatii); se mai folosea la baile copiilor pentru intarirea oaselor atunci cand nu puteau sta in picioare. In scop terapeutic de la planta se folosesc frunzele bazilare (Herba Anserinae) recoltate in timpul infloririi si uneori radacinile
Compozitia: substante amare, taninuri, mucilagii, flavonoide, colina, steroli, uleiuri eterice, substante glucidice, vitamina C (200mg/100gr frunze), saruri minerale
Actiune: astringent, spasmolitic (asupra musculaturii netede a intestinului si uterului, datorita flavonoidelor), analgezic, calmant al durerilor gastrice si intestinale, antiseptic, antidiareic, cicatrizant, hemostatic (favorizeaza coagularea sangelui), regleaza ciclurile menstruale abundente si reduce durerile abdominale), actiune sedativa, calmanta a durerilor de orice natura (reumatice, din timpul crizelor renale, biliare), antiinflamatorie, decongestiva, previne formarea calculior renali; in convalescente are efect de tonifiere a corpului, cresterea apetitului
Indicatii: enterocolite acute si cronice, dizenterie (combate inmultireagermenilor in intestin), ulcer gastro-duodenal,spasm piloric, hipermenoree, dismenoree, afectiuni ginecologice de orice natura, metroanexite, reglarea menstrelor, cancer uterin sau de colon, leucoree (candidoza vaginala, infectii stafilococice), ulceratii ale pielii si mucoaselor, osteoporoza, eczeme, arsuri, ulceratii ale pielii, gingivite, lacrimarea ochilorc; pentru calculoza renala si artrite, se recomanda cure de lunga durata cu ceaiuri din aceasta planta ; convalescente, pentru intarirea oaselor si combaterea anemie, stimularea apetitului la copii anemici
Contraindicatii: nu se administreaza pe stomacul gol deoarece provoaca iritarea mucoasei gastrice; este contraindicat in afectiuni cronice renale si hepatice.
Mod de administrare: infuzie, decoct, tinctura
Frunzele tinere proaspete se pot folosi in salate de verdeturi sau supe de zarzavat
Infuzia se obtine din 2 lingurite de planta la o cana de apa clocotita, care se lasa la infuzat acoperita 10-15 minute, apoi se strecoara si se consuma 2 cesti de ceai pe zi dupa masa (efect antidiareic, antiinflamator
Decoctul se prepara dintr-o lingurita varfuita la o cana cu apa rece, se fierbe 10-15 minutesi se bea in trei reprize, dupa mese. In uz extern se poate folosi pentru comprese (in ulcere ale pielii, arsuri, eczeme), gargara (gingivite, stomatite), spalaturi vaginale, clisma.
Tinctura se obtine din 50 de grame de radacina maruntita si 250ml alcool de 70 de gradecare se lasa la macerat intr-o sticla inchisa ermetic timp de 15 zile, apoi se strecoara si se pastreaza la loc racoros; se administreaza cate o lingurita (10 picaturi) de 3 ori pe zi dupa masa


