Consultatii online
Terapii
Materia Medica
Plante medicinale
Alimente medicament
Inul (Linum usitatissimum)
Inul (Linum usitatissimum)
Fam. Linaceae

Denumiri populare: in de fuior, in de samanta
Originara din Vestul Asiei, este o planta milenara cultivata inca din 2000 i.Ch de popoarele antice, egipteni, greci, evrei, indieni iar folosirea lui este atestata de panzele de in gasite in morminte. Medicina populara a folosit de mult timp semintele de in pentru tratarea constipatiei, bolilor urinare si ale vezicii urinare. In scop fitoterapeutic si dietetic se utilizeaza semintele (Semen lini).
Compozitie: glucide, celuloza, proteine, saruri de potasiu si magneziu, ulei, vitamine E, F, mucilagii, acid galacturonic, ramnoza, galactoza, xiloza, arabinoza, lipide formate din acizi grasi mononesaturati (acid oleic) si polinesaturati (acid linoleic, si linolenic) fiind o sursa importanta de acizi grasi tip omega 3, un glicozid toxic numit linamarotid (extrem de redus in seminte)
Actiune: emolienta (protectoare la nivelul mucoaselor tubului digestiv, gastrica si intestinala, fiind eficient in caz de gastrite, enterite), laxativa datorita mucilagiilor si fibrelor celulozice pe care le contine, antihelmintica, antiinflamatorie,antitusibva, antihemoroidala, nervin, combate hipovitaminoza F, scade colesterolul si trigliceridele, reduce riscul de infarct micardic,
Indicatii: uz intern: boli inflamatorii, infectioase (cistite, uretrite, gonoree, enterite, bronsite), constipatie, hemoroizi, litiaza renala, gastro-duodenita, boli reumatice, viermi intestinali. Uz extern:arsuri, abcese, furuncule, panaritii, contuzii
Contraindicatii: nu se consuma seminte intregi in caz de strictura efofagiana, obstructie gastro- intestinala, hemoragii ale tubului digestiv ; faina de in nu se administreaza intern deoarece contine glicozizi toxici; nu se administreaza concomitent cu produse farmaceutice laxative sau purgative deoarece mucilagiile din in pot interactiona ducand la iritatii digestive; sunt contraindicate in caz de sarcina, alaptare, cancer de prostata.
Mod de administrare: infuzie, decoct, macerat, ulei de seminte, pulbere (faina) din seminte
Semintele ide in ingerate ntregi sunt indicate persoanelor supraponderale, obeze, datorita continutului energetic considerabil al uleiului gras (100gr. seminte = 470 Kcal); eficiente in tratamentul dispepsiei, constipatiei
Uleiul de in obtinut prin presare la rece, scade colesterolul si trigliceridele, combate hipovitaminoza F, datorita fitohormonilor pe care ii contine reduce simptomele sindromului premenstrual si fenomenele care insotesc menopauza; in uz extern se poate aplica pe arsuri, psoriazis, lupus eritematos
Macerat din seminte de in se obtine dintr-o lingura de seminte tinute in 250 ml apa, timp de o ora, apoi se bea lichidul obtinut prin strecurare, tot odata pentru combaterea constipatiei , inflamatiei tubului digestiv (se administreaza de 2- 3 ori pe zi)
Faina din seminte de in (Farina Lini) se poate folosi pentru obtinerea unei paste din amestecul cu apa, care se aplica pe piele sub forma de cataplasma: dreneaza colectiile purulente la nivelul pielii, datorita continutului in fitoestrogeni si principii antiinflamatorii este eficienta in tratarea acneei, furunculelor, abceselor; faina de in poate fi amestecata cu faina de mustar pentru tratarea reumatismului (reduce in plus revulsivitatea mustarului).
Fam. Linaceae

Denumiri populare: in de fuior, in de samanta
Originara din Vestul Asiei, este o planta milenara cultivata inca din 2000 i.Ch de popoarele antice, egipteni, greci, evrei, indieni iar folosirea lui este atestata de panzele de in gasite in morminte. Medicina populara a folosit de mult timp semintele de in pentru tratarea constipatiei, bolilor urinare si ale vezicii urinare. In scop fitoterapeutic si dietetic se utilizeaza semintele (Semen lini).
Compozitie: glucide, celuloza, proteine, saruri de potasiu si magneziu, ulei, vitamine E, F, mucilagii, acid galacturonic, ramnoza, galactoza, xiloza, arabinoza, lipide formate din acizi grasi mononesaturati (acid oleic) si polinesaturati (acid linoleic, si linolenic) fiind o sursa importanta de acizi grasi tip omega 3, un glicozid toxic numit linamarotid (extrem de redus in seminte)
Actiune: emolienta (protectoare la nivelul mucoaselor tubului digestiv, gastrica si intestinala, fiind eficient in caz de gastrite, enterite), laxativa datorita mucilagiilor si fibrelor celulozice pe care le contine, antihelmintica, antiinflamatorie,antitusibva, antihemoroidala, nervin, combate hipovitaminoza F, scade colesterolul si trigliceridele, reduce riscul de infarct micardic,
Indicatii: uz intern: boli inflamatorii, infectioase (cistite, uretrite, gonoree, enterite, bronsite), constipatie, hemoroizi, litiaza renala, gastro-duodenita, boli reumatice, viermi intestinali. Uz extern:arsuri, abcese, furuncule, panaritii, contuzii
Contraindicatii: nu se consuma seminte intregi in caz de strictura efofagiana, obstructie gastro- intestinala, hemoragii ale tubului digestiv ; faina de in nu se administreaza intern deoarece contine glicozizi toxici; nu se administreaza concomitent cu produse farmaceutice laxative sau purgative deoarece mucilagiile din in pot interactiona ducand la iritatii digestive; sunt contraindicate in caz de sarcina, alaptare, cancer de prostata.
Mod de administrare: infuzie, decoct, macerat, ulei de seminte, pulbere (faina) din seminte
Semintele ide in ingerate ntregi sunt indicate persoanelor supraponderale, obeze, datorita continutului energetic considerabil al uleiului gras (100gr. seminte = 470 Kcal); eficiente in tratamentul dispepsiei, constipatiei
Uleiul de in obtinut prin presare la rece, scade colesterolul si trigliceridele, combate hipovitaminoza F, datorita fitohormonilor pe care ii contine reduce simptomele sindromului premenstrual si fenomenele care insotesc menopauza; in uz extern se poate aplica pe arsuri, psoriazis, lupus eritematos
Macerat din seminte de in se obtine dintr-o lingura de seminte tinute in 250 ml apa, timp de o ora, apoi se bea lichidul obtinut prin strecurare, tot odata pentru combaterea constipatiei , inflamatiei tubului digestiv (se administreaza de 2- 3 ori pe zi)
Faina din seminte de in (Farina Lini) se poate folosi pentru obtinerea unei paste din amestecul cu apa, care se aplica pe piele sub forma de cataplasma: dreneaza colectiile purulente la nivelul pielii, datorita continutului in fitoestrogeni si principii antiinflamatorii este eficienta in tratarea acneei, furunculelor, abceselor; faina de in poate fi amestecata cu faina de mustar pentru tratarea reumatismului (reduce in plus revulsivitatea mustarului).


