Patlagina (Plantago lanceolata)

Patlagina (Plantago lanceolata)
Fam. Plantaginaceae

Denumiri populare: limba oii, mama ploii, iarba taieturii, limba baltilor, limba broastei, limba sarpelui, minciuna, iarba de cale, limba manzului, patlanjel

Planta erbacee usor adaptabila la diverse conditii de sol, umiditate, temperatura, lumina fiind raspandita din zona de ses, campie pana in zona alpina. Se spune ca daca o broasca este muscata de paianjen se grabeste la patlagina, caci aceasta o vindeca. In medicina populara era folosita pentru tratarea ranilor, muscaturilor de sarpe sau de insecte sau pusa in incaltari pentru vindecarea bataturilor (basicilor) fiind cunoscuta ca un leac al ranilor vechi si persistente. In scop terapeutic se folosesc frunzele.

Compozitie: uleiuri volatile, mucilagii (acid poliuronic, pentozane, xiloza), alantoina, flavonoide, principii amatre, un glicozid (aucumbina sau aucubozida cu structura furanica), saponine, taninuri, rezine, zaharuri,  vitamina K,A,C, substante antibiotice, fitoncide, fitochinona, carotenoizi, minerale (potasiu, calciu, magneziu, fosfor, cupru, molibden)

Organotropism:  tegumente si mucoase, aparatul respirator, digestiv,  vase sanguine

Actiune: emolienta, expectoranta, fluidifianta a secretiilor bronsice, bogata in vitamina K are actiune hemostatica, cicatrizanta, fiind utila in tratamentul ulcerului, antibiotica, antiinflamatorie, astringenta, antidiareica, diuretica, depurativa, previne cresterea colesterolului previne ateroscleroza, scade tensiune arteriala, actiune antipruriginoasa, regeneranta, antiinflamatorie, in afectiuni dermice ulcerative, purulente.  

Indicatii: bronsite acute si cronice, astm bronsic, laringite, tuse tabacica, tuse convulsiva, amigdalita acuta si cronica, infectii bucale, faringiene, traheite, afte, stomatite, ulcer gastro-duodenal, diaree, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, ateroscleroza vasculara. In uz extern: rani, ulceratii, abcese, furuncule, Zona Zoster, ulcer varicos, hemoragii

Mod de administrare: pulbere de planta, infuzia, siropul, creme si unguente
Pulberea se prepara prin macinarea frunzelor uscate, se administreaza cate un varf de cutit de pulbere dupa mesele principale
Infuzia se obtine dintr-o lingurita de planta la o cana de apa clocotita care se lasa la infuzat 10-15 minute, se strecoaera si se consuma cate 1 lingura la 2-3 ore sau fragmentat pe parcursul zilei. In uz extern poate fi folosita sub forma de bai sau comprese pentru tratarea ulcerului varicos, ulceratii diverse ale pielii, conjunctivita, sau sub forma de gargara in afectiuni ale cavoitatii bucale (gingivite, stomatite, faringite), laringite
Siropul de patlagina este recunoscut remediu natural pentru calmarea tusei; se gaseste in preparate standardizate sau se poate prepara in casa ca orice sirop din planta verde sau uscata. Se poate prepara deasemeni din frunze proaspete care se aseaza intr-un borcan in straturi alternative de frunze si zahar sau miere, care se lasa la macerat timp de 10 zile, apoi se strecoara si se adauga pentru conservare alcool de 70 de grade, sau o aspirina. Se pastreaza la loc racoros si ferit de lumina.
Frunzele proaspete zdrobite pot fi puse sub forma de cataplasma pe suprafata pielii pe rani infectate sau sangerande, prin actiunea hemostatica, dezinfectanta, cicatrizanta grabeste vindecarea.
Tinctura de patlagina, se administreaza cate o lingurita de tinctura dizolvata in jumatate pahar apa de 3- 4 ori pe zi; pentru efectul antiinflamator, emolient, expectorant, hemostati, antiulceros, cicatrizant.