Consultatii online
Terapii
Materia Medica
Plante medicinale
Alimente medicament
Pufulita cu flori mici (Epilobium parviflorum)
Pufulita cu flori mici (Epilobium parviflorum)
Fam. Onagraceae

Denumiri populare: pufulita, rascoage, sburatoare
Planta erbacee cu tulpina inalta de 15-20 cm acoperita cu puf (de unde numele de pufulita), cu flori mici variind de la roz deschis la violet deschis, raspandita pe marginea drumurilor, paraielor, raurilor, uneori cultivata in gradina, iar daca oamenii toti i-ar cunoaste puterile vindecatoare multi ar putea fi salvati de la boli grave si incurabile prin alte metode. In scop terapeutic se recolteaza partea superioara a plantei inflorite din lunile iunie pana in septembrie.
Compozitie: uleiuri volatile, acizi grasi (palmitic, stearic, palmitoleic, oleic, arahidonic, arahidic, linoleic, linolenic), taninuri, saponine triterpenice, saponine steroidice, polifenoli, antociani, acid cafeic, acid ursolic, elagic, aminoacizi esentiali, zaharuri, vitamina C, E, K, pectine, saruri minerale
Organotropism: aparatul uro-genital, prostata, ficat
Actiune: antiinflamatorie, decongestiva, antiseptica, antitumorala, diuretica, regenerator tisular la nivelul prostatei, rinichilor, ficatului , proprietati hemostatice, imunomodulatoare, cicatrizanta, actiune coleretica, colagoga (stimuleaza eliminarea bilei), hipocolesterolemiant
Indicatii: prostatite, adenom de prostata, cistite, uretrite, nefrite, hepatite acute, hepatite cronice evolutive, ciroza hepatica, afectiuni biliare, pancreatice, dischinezie biliara, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, ulcer gastro-duodenal, afte, stomatite, ulceratii bucale
Contraindicatii: la depasirea dozelor admise pot sa apara aritmii cardiace, oprirea inimii in diastola (are actiune de tip digitalic)
Mod de administrare: infuzie, pulberea, tinctura
Infuzia se prepara dintr-o lingurita varfuita de pufulita maruntita, la o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat un minut, apoi se strecoara si se beau 2 cani pe zi pe stomacul gol
Pulberea se obtine prin macinarea plantei uscate si se administreaza cate o lingurita de 3-4 ori pe zi, se tine praful cateva minute sub limba, apoi se inghite cu putina apa; este indicata administrarea sa in cazul bolilor hepatice avansate sau celor la care alcoolul nu le este permis, pulberea fiind de altfel o forma de administrare deosebit de eficienta.
Maceratul la rece se obtine punand 4 lingurite de planta in 500 ml apa rece si se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara iar maceratul obtinut se punein 500 ml apa clocotita si se mai lasa sa se traga 15- 20 minute, apoi se strecoara si se amesteca cele doua extracte, iar cantitatea obtinuta se consum,a pe parcursul unei zile; este benefica in caz de afectiuni ale prosatei, boli hepatice, ulcer gastro-duodenal, cancer digestiv sau genital
Tinctura se administreaza cate o lingurita de 3 ori pe zi in tratamentul prostatei dar si bolilor deja enumerate; cura trebuie sa se faca pe timp indelungat
Fam. Onagraceae

Denumiri populare: pufulita, rascoage, sburatoare
Planta erbacee cu tulpina inalta de 15-20 cm acoperita cu puf (de unde numele de pufulita), cu flori mici variind de la roz deschis la violet deschis, raspandita pe marginea drumurilor, paraielor, raurilor, uneori cultivata in gradina, iar daca oamenii toti i-ar cunoaste puterile vindecatoare multi ar putea fi salvati de la boli grave si incurabile prin alte metode. In scop terapeutic se recolteaza partea superioara a plantei inflorite din lunile iunie pana in septembrie.
Compozitie: uleiuri volatile, acizi grasi (palmitic, stearic, palmitoleic, oleic, arahidonic, arahidic, linoleic, linolenic), taninuri, saponine triterpenice, saponine steroidice, polifenoli, antociani, acid cafeic, acid ursolic, elagic, aminoacizi esentiali, zaharuri, vitamina C, E, K, pectine, saruri minerale
Organotropism: aparatul uro-genital, prostata, ficat
Actiune: antiinflamatorie, decongestiva, antiseptica, antitumorala, diuretica, regenerator tisular la nivelul prostatei, rinichilor, ficatului , proprietati hemostatice, imunomodulatoare, cicatrizanta, actiune coleretica, colagoga (stimuleaza eliminarea bilei), hipocolesterolemiant
Indicatii: prostatite, adenom de prostata, cistite, uretrite, nefrite, hepatite acute, hepatite cronice evolutive, ciroza hepatica, afectiuni biliare, pancreatice, dischinezie biliara, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala, ulcer gastro-duodenal, afte, stomatite, ulceratii bucale
Contraindicatii: la depasirea dozelor admise pot sa apara aritmii cardiace, oprirea inimii in diastola (are actiune de tip digitalic)
Mod de administrare: infuzie, pulberea, tinctura
Infuzia se prepara dintr-o lingurita varfuita de pufulita maruntita, la o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat un minut, apoi se strecoara si se beau 2 cani pe zi pe stomacul gol
Pulberea se obtine prin macinarea plantei uscate si se administreaza cate o lingurita de 3-4 ori pe zi, se tine praful cateva minute sub limba, apoi se inghite cu putina apa; este indicata administrarea sa in cazul bolilor hepatice avansate sau celor la care alcoolul nu le este permis, pulberea fiind de altfel o forma de administrare deosebit de eficienta.
Maceratul la rece se obtine punand 4 lingurite de planta in 500 ml apa rece si se lasa de seara pana dimineata, apoi se strecoara iar maceratul obtinut se punein 500 ml apa clocotita si se mai lasa sa se traga 15- 20 minute, apoi se strecoara si se amesteca cele doua extracte, iar cantitatea obtinuta se consum,a pe parcursul unei zile; este benefica in caz de afectiuni ale prosatei, boli hepatice, ulcer gastro-duodenal, cancer digestiv sau genital
Tinctura se administreaza cate o lingurita de 3 ori pe zi in tratamentul prostatei dar si bolilor deja enumerate; cura trebuie sa se faca pe timp indelungat


