SACROTERAPIA

"Intr-atat a iubit Dumnezeu lumea, incat l-a dat spre jertfa pe unicul sau fiu, pentru mantuirea ei"

Si dupa ce Tatal Ceresc a creat cerul si pamantul, lumina cea desprinsa din intuneric, a separat apa din ceruri si pamantul de apa, a facut pasarile cerului, animalele marilor si animalele pamantului, toate oranduite dupa legea lor, intr-a sasea zi a Creatiei, dintr-o mana de lut a creat Omul dupa chipul si asemanarea sa si l-a binecuvantat , sufland peste el, Duh Sfant, transformandu-l in picatura Dumnezeiasca! Si de aceea Dumnezeu exista in noi iar noi existam prin Dumnezeu! Si ce altceva este Duhul Sfant daca nu Duhul Adevarului. Isus a spus: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata!" In Sfanta Treime ne inchinam In Numele Tatalui, In Numele Fiului si al Sfantului Duh.Dumitru Staniloaie spunea: " Duhul Sfant este foc distinct  care arde in noi devenind propria noastra iubire..." Duhul este suflarea Tatalui Ceresc, cea care da viata si care ne leaga si ne aproprie de Puterea Divina.

Dumnezeu a daruit oamenilor trei forte care sa-i sprijine la necaz, asa cum spune Apostolul Pavel, ca facand parte dintre cele trei mari virtuti ale vietii, in capitolul 13 din 1 Corinteni: "Acum dar, raman acestea trei: credinta, nadejdea ( speranta ) si dragostea. Iar cea mai mare dintre toate este dragostea ." 

In Cartea Sfanta, se spune ca nadejdea este " ancora sufletului ". ea este cea care da stabilitate, care ancoreaza sufletul si mintea impotriva curentilor, a vicisitudinilor de tot felul, nelasand sufletul prada disperarii, fricii si deznadejdii; caci ea, speranta, moare ultima. Cand speranta s-a pierdut, totul este pierdut. 
Aceasta speranta cum spune Apostolul Pavel este o "taina" pe care Dumnezeu a tinut-o ascunsa de veacuri, dar descoperita acum in veacul de la urma "sfintilor lui carora Dumnezeu a vroit sa le faca cunoscut care este bogatia slavei tainei : " Hristos in voi nadejdea slavei ", cu alte cuvinte Dumnezeu locuieste cu Duhul Sfant in propria noastra fiinta.Iar Pavel il invata pe Timotei "sa ne facem mostenitori ai vietii vesnice" deci speranta capata o alta dimensiune, aceea de punte a sufletului catre credinta. 
De aceea unui om cu o boala incurabila nu este indicat sa i se spuna direct verdictul bolii, atat pentru psihicul acelui bolnav cat si pentru ca  "necunoscute sunt caile Domnului "si doar El poate face minuni, finalitatea doar El o cunoaste, doar El stie ce lucrare are pentru fiecare

Dragostea este cea mai mare avutie a noastra, rupta din Inima Domnului si daruita intregii lui creatii, cea mai puternica dintre toate, caci " daca dragoste nu e , nimic nu e "
Dupa cum spune Charles Baudelaire " Ce e dragostea?Nevoia de a iesi din tine insuti". Apostolul Pavel spunea: "Nimanui cu nimic nu fiti datori decat cu iubirea unuia fata de altul "( Rom13,8 )  Caci Dumnezeu creand pe om, din El a poruncit sa se faca toti , ca toti sa ne socotim una, egali in fata lui Dumnezeu. Din intelepciunea sfintilor parinti se spune: "sa nu ai incredere nici in inima ta pana nu e despatimita " caci  numai credinta adevarata poate aduce iubirea adevarata. . Un lucru este stiut ca "dragostea poate ucide!"Dar ce dragoste este aceea? Dumnezeu a daruit omului, dragostea lui care e vie, care renaste si da viata la o alta dragoste, care inalta sufletul, care ascende catre spiritualitate. Dragostea patimasa nu este dragostea lui Dumnezeu. Ea poate imbolnavi trupul si mintea. De aceea pentru vindecarea trupului trebuie vindecat mai intsai spiritul, sufletul. 

Georges Oshawa spunea: "Daca exista in aceasta lume o singura persoana sau un singur lucru pe care nu-l puteti iubi, nu veti fi niciodata fericit, sunteti bolnav.Daca sunteti bolnav trebuie sa va vindecati dumneavoastra insiva..."

Descoperirea lui Dumnezeu se numeste "revelatie" si poate fi primita de om prin Credinta adevarata. Dar ce este credinta adevarata? Apostolul Pavel spune: " fiule Timotei sfatuieste pe crestini sa fie sanatosi in credinta, poate sa creada cineva in Dumnezeu dar credinta lui sa nu-i aduca nici un folos, daca nu crede credinta adevarata... si demonii cred si se cutremura..." ( Iacob 2,19 )

Prin puterea Credintei cunoastem ceea ce nu putem vedea cu ochii trupesti si adeverim ceea ce nadajduim de la Dumnezeu, primim minunile, dobandim implinirile, prin credinta adevarata si puterea Duhului Sfant capatam intelegerea tuturor adevarurilor cele vazute si nevazute. M.Firu spunea: " sansa de a ne descoperi subconstientul este aceea de a gasi locul in care poate fi ascultat mesajul binelui... prin rugaciune.....prin speranta de vindecare..."

Cu cat este mai puternica credinta, cu atat este mai mare nevoia de rugaciune
Nu exista limite pentru ceea ce fiecare crestin poate realiza prin rugaciune. Allexis Carell ( 1875-1944 ) premiatul Nobel pentru medicina si fiziologie, chirurg si biolog francez afirma: " rugaciunea are cateodata efect exploziv... s-au vindecat aproape instantaneu bolnavi cu anumite afectiuni ca lupus al fetei, cancer, infectii renale...Efectul se produce in acelasi chip: la inceput o mare durere, dupa aceea sentimentul de a fi vindecat, apoi in cateva clipe, cel mult in cateva ore, simptomele bolii si leziunile anatomice dispar ". El insusi a fost martorul unei vindecari spontane a unui cancer localizat pe obrazul unui tanar care venise sa se roage Fecioarei Maria, intr-un pelerinaj la Lourde. Cum explica el: "vindecarea s-ar datora unor energii ascunse in corpul omului , care sunt activate prin spirit, prin rugaciune ; omul scoate in evidenta o energie noua, superioara care ne intretine viata sau care face sa renasca viata celui bolnav. Contactul cu Dumnezeu imprima in sufletul omului pacea care radiaza in el si se difuzeaza pretudindeni.
Rugaciunea are darul de a ridica oamenii peste nivelul obisnuit, intelectual si moral dobandit prin ereditare... Medicamentele sunt remedii pentru suferinzi dar sunt remedii palide pe langa cele efectuate prin rugaciune. Rugaciunea este o forta care restabileste echilibrul organic reasezand toate celulele si functiile corpului in fata Puterii Infinite a lui Dumnezeu, de la care obtin " odihna "si refacere adica relaxare. Acestea sunt efectele rugaciunii pe care le cunosc deja. Totul se petrece in asa fel ca si cum Dumnezeu l-ar asculta pe om si i-ar da raspuns ."

“Dumnezeu insusi a dat oamenilor stiinta vindecarii, ca sa se mareasca intru leacurile Sale cele minunate… In boala ta nu fi nebagator de seama, ci te roaga Domnului si El te va tamadui.” (Intelepciunea lui Iisus Sirah 38,6-9)

Credinta este cea care curata, purifica sufletul. Prin credinta adevarata, Omul nu mai are nici ura, nici rautate, nici pizma sau invidie. Sufletul lui este usor si curat si se poate ridica pe o alta treapta de spirit interferand pe un alt nivel de rezonanta a campurilor, acolo unde Dumnezeu, este puterea Divina. Isus a spus "Lasati copiii si nu-i opriti sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este imparatia cerurilor… De nu va veti intoarce si nu veti fi precum pruncii, nu veti intra in imparatia cerurilor."(Matei 19,14;18,3)

O cale catre vindecare este si Taina Marturisirii- Taina Maslului: scopul este acelasi : vinjdecarea credinciosilor de bolile de care sufera. Dar ce Taina a marturisirii , a spovedaniei vindeca bolnavul de bolile sufletesti, de pacatele sale ? Recunoasterea pacatului este primul pas spre iertare. dar nu toti pacatosii vor sa primeasca iertarea Dumnezeiasca si prefera ori sa gaseasca alte explicatii pentru relele prin care trec, ori refuza sa se gandeasca la cauza necazurilor lor.

Isus a vindecat nenumarati bolnavi.Pentru aceste tamaduiri el nu le cerea decat sa aiba dorinta de a se vindeca si credinta in puterea sa. El le ierta si pacatele cerandu-le sa nu mai greseasca, ceea ce inseamna ca exista o sransa legatura intre boala si pacat, intre suflet si corp. Isus a imputernicit pe Apostolii sai si urmasii lor cu Taina Maslului - este acea taina in care preotii prin ungerea cu untdelemn sfiintit impreuna cu anumite rugaciuni, coboara Harul Duhului Sfant peste omul bolnav ( boala trupeasca sau sufleteasca ). Vindecarea insa este un proces complex care are loc dupa cum Puterea Divina hotaraste ce este mai bine pentru fiecare.... 
Grigore Vieru spunea: "Cine are o limba, are o credinta, cine are o credinta are o biserica, cine are o biserica, are o tara " Iar tara noastra este impanzita de lacasuri sfinte la tot pasul, asa incat e loc pentru orice suflet ratacit, ori ranit, orice trup bolnav, orice pacatos care cauta drumul spre tamaduire. 



Caci poarta spre inima lui Dumnezeu va fi vesnic deschisa!
Doar tu, drumetule, calatorule prin aceasta lume, opreste-te o clipa si bate, caci ti se va deschide!